Actiune in contrafacere. Marca verbala. Produse identice, semne similare. Factori pertinenti in aprecierea gradului de similaritate. Similaritate vizuala, fonetica, conceptuala (Selectie si prelucrare de Liliana-Zoleta Korosi, judecator la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala.

Folosirea semnului conflictual alaturi de alt semn, inregistrat ca marca de catre parata, pentru a marca acelasi produs, intra in categoria factorilor pertinenti, de luat in considerare la aprecierea gradului de similaritate in stransa legatura cu riscul de confuzie, incluzand si riscul de asociere a semnului cu marca anterioara.

Semnul conflictual este folosit identic, pe ambalaje de aceeasi forma si culoare, in aceeasi dispunere a fiecaruia dintre cele trei elemente verbale, in centru-sus; in centru-jos apare marca verbala “Chatier”.

Modul in care este utilizat semnul conflictual in raport de modul in care este folosita marca anterioara constituie un factor pertinent in aprecierea gradului de similaritate vizuala in perceptia de ansamblu, in stransa legatura cu riscul de confuzie, incluzand si riscul de asiciere a semnului cu marca.

Larga cunoastere a marcii anterioare pe teritoriul Romaniei (teritoriul unde este ceruta protectia marcii considerate notorie) trebuie luata in considerare pentru a aprecia daca similaritatea dintre semne (si/sau produse) este suficienta pentru a retine riscul de confuzie.

Gradul de similaritate vizuala este foarte ridicat, dat fiind impactul inceputului comun al cuvintelor reprezentate grafic de literele ce le compun, in perceptia de ansamblu a consumatorului potential, a impresiei puternice in perceptia vizuala de ansamblu determinate de literele comune, dispuse in aceeasi ordine in compunerea fiecaruia dintre elementele verbale succesive, precum si de modul identic de folosire a semnului fata de modul in care este folosita marca pe produs.

Faptul ca ambele semne sunt compuse din doua elemente verbale consecutive, in limba engleza, gradul de similaritate auditiva dintre semne este si mai ridicat pentru consumatorul cunoscator de limba engleza.

Elementul dominant al fiecaruia dintre semnele conflictuale, “Givenchy”, respectiv “Giovany”, este perceput ca un nume propriu, dincolo de rezonanta franceza, respectiv italiana, care ar putea fi ignorata de catre consumatorul roman mediu vizat, necunoscator al limbii franceze sau italiene.

Numele propriu ar putea fi perceput ce catre consumatorul roman mediu vizat ca nume al produsului si in consecinta, dat fiind superlativul ce le precede pe fiecare, acesta ar putea crede ca produsele identice fac parte din aceeasi gama de produse apartinand aceluiasi producator sau unor producatori diferiti, dar intre care exista o legatuira economica, financiara, juridica, etc.

Decizia civila nr. 277A din 21 decembrie 206, Curtea de Apel Bucuresti – sectia IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala .

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – sectia a III-a civila , sub nr. 1262/3/09.01.2006, reclamanta P.G., in contradictoriu cu paratii S.C. G.S.R.L. si Oficiul de Stat oentru Inventii si Marci, a solicitat sa se constate ca marfurile retinute de catre autoritatile vamale conform Deciziei Autoritatii Nationale aVamilor nr. 72592/2/MC 19.12.2005, aduc atingere drepturilor reclamantei asupra marcii “Very Irresistible Givenchy”, sa se interzica importul si comercializarea neautorizata de catre parata a produselor purtand marci identice sau similare marcii “Very Irresistible Givenchy”, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii se arata ca, la data de 08.12.2005, in temeiul Legii nr. 202/2000, autoritatile vamale au retinut ca fiind susceptibile sa aduca atingere unui drept de proprietate intelectuala a unui numar de 96 bucati de parfum si apa de toaleta 75 ml, ce poarta semnul “Very Incredible Giovany”. Marfurile au fost exportate din Polonia, fiind destinate paratei. Deoarece marca “Very Irresistible Givenchy” este marca inregistrata a reclamantei, importul si comercializarea neautorizata a produselor ce poarta marci identice sau similare cu aceasta aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala ale reclamantei asupra acesteia.

In drept au fost invocate prevederile art. 35 din Legea nr. 84/1998, art. 11 si art. 25 din Legea nr. 202/2000.

Prin sentinta civila nr. 618/02.05.2006 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a civila in dosar nr. 1262/3/2006, cererea a fost respinsa ca neintemeiata.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut faptul ca ambalajul produselor importate de catre parata poarta si denumirea “CHATIER”, marca inregistrata a paratei. S-a retinut in consecinta, faptul ca produsele poarta denumirea “Very Incredible Giovany-Chatier”, singurul element comun cu marca reclamantei fiind cuvantul “very”, care nu reprezinta elementul dominant al marcii reclamantei. S-a apreciat ca elementul dominant ce confera distinctivitate marcii reclamantei este elementul “GIVENCHY”.

Tribunalul a apreciat ca nu exista similaritate intre denumirea aplicata pe produsele paratei, ce are in compunere elementul distinctiv “CHATIER” si elementul “GIOVANY”, neexistand un risc de confuzie intre produsele reclamantei si produsele importate de catre parata.

Impotriva acestei sentinte reclamanta a declarat apel motivat, legal timbrat, in termen legal.

In apelul sau, reclamanta invoca faptul ca, in aplicarea prevederilor art. 35 al. 2 lit. b din Legea nr. 84/1998, nu este necesar ca riscul de confuzie sa se produca in mintea consumatorului, fiind suficient pentru existenta faptei de contrafacere sa existe aceasta posibilitate.

In aprecierea riscului de confuzie trebuie avut in vedere consumatorul mediu, din cadrul categoriei de public vizat de produs/serviciu, care manifesta un grad de atentie si o vigilenta rezonabile.

In continuare, apelanta invoca reguli de apreciere reliefate de jurisprudenta europeana si recomandate de O.M.P.I., potrivit carora, un consumator nu compara marcile una langa alta, nu recunoaste, in general, dintr-o privire, diferentele dintre marci, prima impresie fiind decisiva. Daca o marca are un caracter distinctiv accentuat si este reprodusa exact sau aproape exact de catre semnul fraudulos, ea este mult mai usor confundata cu acest semn. Similaritatea vizuala este foarte importanta, la fel ca si similaritatea auditiva, una singura fiind suficienta pentru a atrage riscul de confuzie.

Apelanta invoca analiza marcii si a semnului in intregul lor, iar nu avand in vedere in mod izolat elementele componente. Identitatea primului cuvand – “Very”- este primul pas in aceasta analiza. Marca apelantei exprima si prin atributul adjectival “irresistible” superlativul, dorindu-se evidentierea calitatilor produsului, punerea in valoare a parfumului vandut. In egala masura, semnul folosit de catre parata exprima acelasi lucru, atributul adjectival folosit de catre aceasta fiind menit a releva ideea de superlativ. Astfel, conceptual, cele doua semne au un mesaj identic, perceput ca prima impresie la perceptia in ansamblu a marcii, respective a semnului.

In ceea ce priveste elementul “Giovany”, acesta este rezultatul inlocuirii unor litere din elementul “Givenchy”.

Apelanta invoca faptul ca este indispensabil sa se dea o interpretare conceptului de similaritate, in legatura cu riscul de confuzie, bazandu-se pe preambulul Directivei comunitare 48 si jurisprudenta C.E.J., concluzionand in sensul ca similaritatea marcilor nu trebuie interpretata matematic, obiectiv, ci subiectiv, prin prisma perceptiei consumatorului asupra celor doua semne. Perceptia semnului trezeste amintirea marcii, asocierea intre semn si marca putand avea ca rezultat un transfer al atasamentului fata de marca si diluarea imaginii legata de aceasta.

Fiind vorba despre bunuri de o valoare relativ mica, este mai mare riscul de a considera ca bunul provine de la acelasi producator, crezand eventual ca este vorba despre o gama de produse. Or, intre partile litigante nu exista nici o legatura comerciala.

Folosirea semnului “CHATIER” nu prezinta nici o relevanta, fata de contrafacerea marcii “Very Irresistible Givenchy”.

Similaritatea marcilor se apreciaza si avand in vedere elemente extrinseci, precum modalitatea de folosire a semnului pe produse. Parata foloseste neautorizat semnul, pe produse identice, in acelasi fel in care este folosita si marca, fapt ce e de natura a spori riscul de confuzie. Sticla parfumului paratei are aceeasi culoare roz si aceeasi forma alungita, ambalajele fiind identice, cutii roz-ciclame.

Similaritatea se analizeaza in raport de riscul de confuzie generat de momentul achizitionarii bunului, in care consumatorul nu are in fata ambele marci, pentru a le compara. Apelanta invoca faptul ca marca este larg cunoscuta in randul segmentului de public vizat, astfel ca elementele comune sunt percepute, consumatorul achizitionand produsul ca urmare a asocierii semnului cu marca.

Apelanta exemplifica prin solutii jurisprudentiale retinerea similaritatii.

Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea retine caracterul fondat al apelului.

Instanta de fond, utilizand defectuos terminologia juridica specifica conflictului de marci,a procedat la o gresita interpretare si aplicare a prevederilor art. 35 al. 2 lit. b din Legea nr. 84/1998, apreciind in mod gresit lipsa similaritatii semnelor aflate in conflict, precum si lipsa riscului de confuzie, incluzand si riscul de asociere a semnului cu marca anterioara.

Drepturile conferite de marca anterioara sunt protejate impotriva folosirii, pentru produse/servicii identice sau similare, a unui semn identic sau similar cu marca anterioara, daca exista un risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere a semnului cu marca.

Riscul de confuzie poate privi confuzia directa, respectiv riscul substituirii involuntare a produselor marcate de semnele aflate in conflict ori riscul atribuirii aceleiasi proveniente produsului marcat de semnul folosit pentru a marca produsele cu cel marcat de marca anterioara, sau confuzia indirecta, respectiv riscul considerarii ca intre cei doi producatori diferiti ar exista vreo legatura economica, juridica, etc.

Riscul de asociere nu constituie o alternativa la riscul de confuzie, iar cel dintai nu il implica cu necesitate pe cel din urma.

Existenta riscului de asociere este determinat de elementul verbal de debut comun semnelor aflate in conflict, respectiv “very”, a carui prezenta determina de altfel, si necesitatea cercetarii ipotezei de conflict prevazuta de art. 35 al. 2 lit. b din Legea nr. 84/1998.

Riscul de asociere implica cu necesitate posibilitatea pentru consumatorul mediu vizat ca, la momentul confruntarii cu unul dintre semne, acesta sa ii aminteasca celalalt.

Riscul de confuzie trebuie apreciat global, tinand seama de toti factorii pertinenti in speta, aprecierea globala implicand o anumita interdependenta intre factorii luati in considerare, in special, similaritatea marcilor si cea a produselor/serviciilor marcate, un grad scazut de similaritate intre produse/servicii putand fi compensat de un grad ridicat de similaritate intre marci si invers.

Inainte de a proceda la analiza marcilor aflate in conflict, trebuie apreciat asadar, asupra identitatii sau similaritatii produselor sau serviciilor marcate de acestea.

Simplul fapt ca produsele se afla in aceeasi clasa nu prezinta nici o relevanta , produse/servicii din aceeasi clasa putand fi diferite, iar produse/servicii din clase diferite putand fi similare.

Ceea ce trebuie retinut in speta este identitatea produselor pe care tinde a le proteja semnul conflictual cu produsele protejate de marca cu care acesta vine in conflict, ambele privind parfum si apa de toaleta.

In caz de produse identice si marci cu privire la care se pune problema similaritatii, factor pertinent in aprecierea riscului de confuzie il reprezinta doar gradul de similaritate a semnului cu marca anterioara, in perceptia de ansamblu a fiecaruia dintre semnele aflate in conflict, produsele fiind identice.

Aceasta etapa fiind finalizata, intrucat identitatea produselor (sau gradul de similaritate a acestora) trebuie apreciata in interdependenta cu similaritatea marcilor pe care acestea le poarta si in legatura cu riscul de confuzie, incluzand si riscul de asociere, in vederea identificarii ipotezei de conflict, respectiv a temeiului de drept al acesteia, se trece la aprecierea identitatii/similaritatii semnului cu marca cu care vine in conflict.

Perceptia pe care consumatorul mediu vizat de produsele in cauza o are asupra marcilor in conflict joaca un rol determinant in aprecierea globala a riscului de confuzie. Or, consumatorul mediu vizat percepe in mod normal marca precum un tot si nu recurge la examinarea diferitelor detalii. In perceptia de ansamblu, sunt retinute elementele dominante, interesand pregnanta asemanarilor, iar nu deosebirile nesemnifcative in perceptia de ansamblu.

Trebuie luat in considerare faptul ca nivelul de atentie al consumatorului este susceptibil de a varia in functie de categoria de produse/servicii.

Pe de alta parte, trebuie sa se tina seama de faptul ca acesta nu are decat rareori ocazia de a proceda la o comparatie directa a diferitelor marci si trebuie sa se increada in imaginea imperfecta a marcii, pe care o pastreaza in memorie, de unfe si importanta elementelor dominante si pregnanta asemanarilor, in perceptia de ansamblu.

Aprecierea globala a riscului de confuzie, in ceea ce priveste similaritatea vizuala, fonetica sau conceptuala a marcilor aflate in conflict, trebuie sa fie fondata pe impresia de ansamblu produsa de acestea, tinand cont in special de elementele lor distinctive si dominante.

Fiind vorba despre produse susceptibile a fi comercializate pe piata romaneasca in sistem de autoservire, dar si prin comunicare verbala (intre vanzator si consumator), astfel incat, cu ocazia cumpararii, consumatorul mediu vizat poate percepe marca atat vizual, cat si auditiv, trebuie acordata importanta sporita triplei similaritati, vizuala, auditiva si conceptuala, a semnelor alfate in conflict, cu consecinte asupra gradului de similaritate in perceptia globala si aprecierea riscului de confuzie.

Instanta de fond se afla intr-o evidenta eroare in ceea ce priveste semnele aflate in conflict. Reclamanta a declansat actiunea in contrafacerea marcii “Very Irresistible Givenchy” in conflictul cu semnul “Very Incredible Giovany”.

In consecinta, analiza comparativa trebuie sa se circumscrie acestor semne conflictuale, cu luarea in considerare, in aprecierea perceptiei de ansamblu, a tuturor factorilor pertinenti.

Folosirea semnului conflictual alaturi de alt semn, inregistrat ca marca de catre parata, pentu a marca acelasi produs, intra in aceasta categorie, a factorilor pertinenti, de luat in considerare la aprecierea gradului de similaritate in stransa legatura cu riscul de confuzie, incluzand si riscul de asociere a semnului cu marca anterioara.

Sub aspectul similaritatii vizuale, ambele semne conflictuale sunt compuse din acelasi numar de elemente verbale (trei), dintre catre primul este comun, si dispuse in aceeasi ordine, elementele dominante fiind “Givenchy”, respective “Giovany”.

Al doilea si al treilea element, succesive, debuteaza in ambele semne cu aceleasi litere (“I”,respectiv “G”) si se finalizeaza cu acelasi grup de litere, “ible”, respectiv aceeasi litera “y”, puternic distinctiva, data fiind rara utilizare a acestei litere in grafica cuvintelor din limba romana.

Mai mult, ambele elemente, inclusive elementul dominant, din ambele semne, sunt compuse din combinatii in care apar aceleasi litere, I(nc)re(d)ible – I(r)re(s)i(st)ible, Gi (o)v(a)ny – Giv(e)n(ch)y, dispuse in aceeasi ordine.

Modul in care este utilizat semnul conflictual in raport de modul in care este folosita marca anterioara constituie un factor pertinent in aprecierea gradului de similaritate vizuala in perceptia de ansamblu, in stransa legatura cu riscul de confuzie, incluzand si risculde asociere a semnului cu marca.

Marca “Very Irresistible Givenchy” este folosita prin dispunerea fiecaruia dintre cele trei elemente verbale unul sub celalalt, pe ambalajul de culoare roz, in centru –sus; in centru jos apare marca verbala “Chatier”

Gradul de similaritate vizuala este asadar, foarte ridicat, dat fiind impactul inceputului comun al cuvintelor reprezentate grafic de literele ce le compun, in perceptia de ansamblu a consumatorului potential, a impresiei puternice in perceptia vizuala de ansamblu determinate de literele comune, dispuse in aceeasi ordine in compunerea fiecaruia dintre elementele verbale succesive, precum si de modul identic de folosire a semnului fata de modul in care este folosita marca pe produs.

Intrucat produsele marcate de semnele aflate in conflict sunt produse de larg consum, iar perceptia avuta in vedere este cea a consumatorului roman mediu, necunoscator de limba engleza, luarea in considerare a aspectului fonetic din perspectiva pronuntiei in limba engleza nu prezinta o relevanta consistenta in perceptia de ansamblu a semnului, decat pentru consumatorul cunoscator de limba engleza.

Prin urmare, sub aspect auditiv, este avuta in vedere pronuntia potrivit foneticii limbii romane.

Sub aspect auditiv, data fiind identitatea primului element verbal (“very”), numarul mare de sunete comune, dispuse in aceeasi ordine in elementele verbale, I(nc)re(d)ible – I(r)re(s)i(st)ible, Gi (o)v(a)ny – Giv(e)n(ch)y, impactul silabei identice de final din al doilea element verbal (“ble”) si al sunetului “Gi” identic /similar fonetic, dupa cum pronuntia este in limba engleza sau in limba romana, gradul de similaritate este de asemenea foarte ridicat.

De asemenea, faptul ca ambele semne sunt compuse din doua elemente verbale consecutive, in limba engleza, gradul de similaritate auditiva dintre semne este si mai ridicat pentru consumatorul cunoscator de limba engleza.

Sub aspect conceptual, marca anterioara contine termenul “Irresistible”, iar semnul conflictual contine termenul “Incredible”, ambele evocand in perceptia consumatorului mediu din Romania, data fiid similaritatea vizuala (grafica) si fonetica cu cuvintele de dictionar din limba romana, “irezistibil:, respectiv “incredibil”, superlativul, aprecierea calitatii la superlativ, ceea ce face ca, pe plan conceptual, semnele conflictuale sa se afle intr-un grad ridicat de similaritate.

Elementul dominant al fiecaruia dintre semnele conflictuale, “Givenchy”, respectiv “Giovany”, este perceput ca un nume propriu, dincolo de rezonanta franceza, respective italiana, care ar putea fi ignorata de catre consumatorul roman mediu vizat, necunoscator al limbii franceze sau italiene.

Numele propriu ar putea fi perceput de catre consumatorul roman mediu vizat ca nume al produsului si in consecinta, dat fiind superlativul ce le precede pe fiecare, acesta ar putea crede ca produsele identice fac parte din aceeasi gama de produse apartinand aceluiasi producator sau unor producatori diferiti, dar intre care exista o legatura economica, financiara, juridica etc.

In perceptia de ansamblu a consumatorului mediu potential al produselor aflate in conflict, care, potrivit celor retinute anterior, are un nivel de atentie si precautie rezonabile, produsele fiind de larg consum, gradul de similaritate in sine al celor doua semne conflictuale este unul foarte ridicat, riscul de confuzie, incluzand si riscul de asociere a semnului cu marca, fiind ridicat.

Prin urmare, luand in considerare toti factorii pertinenti in aprecierea gradului de similaritate interdependent al produselor si semnelor aflate in conflict, anterior analizati, consumatorul roman mediu vizat, confruntat cu achizitionarea produselor identice marcate de semnul conflictual, le va putea atribui aceleiasi proveniente (origini) comerciale cu cea a produselor ce poarta marca anterioara, asociind initial, la prima vedere semnul cu marca, respectiv semnul ii va aminti marca anterioara.

Consumatorul mediu roman va putea substitui involuntar produsele ori, daca nu le va substitui, va putea crede ca fac parte din aceeasi gama de produse apartinand aceluiasi producator sau unor producatori diferiti, dar intre care exista o legatura economica, financiara, juridical etc.

Larga cunoastere a marcii anterioare pe teritoriul Romaniei (teritoriu unde este ceruta protectia marcii considerate notorie) trebuie luata in considerare pentru a aprecia daca similaritatea dintre semne (si/sau produse) este suficienta pentru a retine riscul de confuzie.

Apelanta a invocat abia prin cererea de apel larga cunoastere a marcii, ceea ce echivaleaza cu o cerere noua formulata direct in apel, prohibita de art. 294 al. 1 teza I Cod procedura civila.

Cererea este una noua intrucat, invocarea notorietatii marcii anterioare implica o alta ipoteza de conflict, cu consecinte asupra conditiilor pentru retinerea contrafacerii si implicit asupra probatoriului, notorietatea trebuind a fi dovedita de catre cel care o invoca, potrivit alineatului 4 al Regulii 16 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998, aprobata prin H.G. nr. 833/1998, pentru a putea fi luata in considerare.

Fata de cele retinute, in temeiul art. 296 al. 1 Cod procedura civila, curtea a admis apelul declarat de catre apelanta-reclamanta si a schimbat in tot sentinta apelata, in sensul ca, in temeiul art. 35 al. 2 lit. b din Legea nr. 84/1998, a admis cererea si , intemeiul art. 35 al.3 din Legea nr. 84/1998, a dispus interzicerea importului si comercializarii neautorizate de catre parata a produselor retinute de catre autoritatile vamale in temeiul Deciziei Autoritatii Nationale a Vamilor nr. 72592/2/MC/19.12.2005, reprezentand 96 bucati parfum si apa de toaleta 75 ml., ce poarta semnul “Very Incredible Giovany”.